Versete despre smerenie

Ți s-a arătat, omule, ce este bine, și ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubești mila și să umbli smerit cu Dumnezeul tău?

Un rezumat al întregii Legi în trei verbe, dat unor oameni care întrebau câte jertfe ar fi de ajuns. Răspunsul mută discuția de la cât aduci la cum trăiești.

Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora.

Pavel nu cere să te crezi mai prejos decât ești, ci să privești pe altul „mai presus de tine însuți” — o alegere de atenție, nu o părere despre propria valoare.

Smeriți-vă înaintea Domnului, și El vă va înălța.

Verbul este la porunca a doua: tu te smerești, El te înalță. Iacov nu lasă loc de smerenie care își pregătește singură răsplata.

Tot așa și voi, tinerilor, fiți supuși celor bătrâni. Și toți, în legăturile voastre, să fiți împodobiți cu smerenie. Căci „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriți le dă har.” Smeriți-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalțe.

„Îmbrăcați-vă cu smerenie” — cuvântul grecesc se referea la șorțul pe care îl purta sluga, legat pe deasupra hainelor. Petru fusese de față când Isus Și-a pus ștergarul ca să spele picioarele.

Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața.

Proverbul leagă smerenia de frica de Domnul, ca și cum ar fi același lucru privit din două părți. Răsplata enumerată este foarte pământească: bogăție, slavă și viață.

Oricine se va înălța va fi smerit; și oricine se va smeri va fi înălțat.

Isus spune asta după ce descrisese oameni care își lărgeau filacteriile ca să fie văzuți. Versetul nu este un sfat de purtare, ci o lege pe care o vede lucrând în ambele sensuri.

Cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare; îngăduiți-vă unii pe alții în dragoste…

Smerenia apare aici într-o listă practică, lângă răbdare și îngăduință. Pavel o pune acolo unde se și vede: în felul în care rabzi oameni cu care trebuie să trăiești.

Când vine mândria, vine și rușinea, dar înțelepciunea este cu cei smeriți.

Ordinea contează: mândria nu aduce căderea, aduce rușinea — descoperirea a ceea ce se știa dinainte. Iar înțelepciunea nu este dată celor deștepți, ci celor smeriți.

Prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință pe care a împărțit-o Dumnezeu fiecăruia.

„O părere mai înaltă decât se cuvine” — Pavel nu cere o părere joasă, ci una potrivită. Iar măsura pe care o propune nu este comparația cu alții, ci credința primită.

Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga și va căuta fața Mea, și se va abate de la căile lui rele – îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și-i voi tămădui țara.

Un verset cu patru condiții și trei promisiuni, dat lui Solomon în noaptea de după sfințirea Templului. Prima condiție nu este să se roage, ci să se smerească.